Glasgow...Comert, arta, business si multa, multa istorie (1)

Glasgow...Comert, arta, business si multa, multa istorie (1)

Dupa Edinburgh, ne-am continuat “calatoria pe patru roti" in “tara barbatilor cu fuste” si am ajuns la Glasgow, un oras vibrant, plin de viata, cu bulevarde mari batute de multi, multi turisti si rezonand de muzica la tot pasul. Glasgow are un blazon ciudat reprezentand trei somoni din care unul poarta un inel in bot. Acest blazon reaminteste turistilor stravechea si frumoasa legenda a regelui de Strathclyde si a sotiei sale adulterine care a pierdut inelul-cadou oferit de acesta. Numele orasului -“dragul loc verde”- provine din limba celtilor de altadata. 

Minunat pozitionat intre munti, Glasgow este situat pe malul raului Clyde, dar cu toate acestea prezinta o nota urbana, citadina foarte puternica; si acest lucru se simte foarte normal pentru ca, in ultimii ani, din orasul industrial de altadata, acesta s-a transformat si a devenit tot mai mult o asezare nu neaparat romantica, ci un melanj fericit de vechi, de decadent si de nou, de caramida rosie cu sticla si otel. Este exact senzatia pe care am trait-o cand am pornit in prima incursiune prin acest oras interesant dupa cum aveam sa constat peste putin timp.

Rezervasem un apartament micut si cochet, confortabil, cu 2 camere si bucatarie,

situat intr-o zona cu case micute si foarte ingrijite, intr-un orasel, Bellshill, la o distanta de 18 kilometri de Glasgow (81 GBP/noapte). 

Planul nostru de vacanta a fost dat insa peste cap si a trebuit regandit pentru ca intr-una din cele doua zile era o mare sarbatoare in oras si marea majoritate a obiectivelor turistice vizate erau inchise; insa, atmosfera vesela pe care am trait-o in aceasta prima zi, a compensat tristetea de a nu reusi sa vedem tot ce ne-am propus.

Asa ca, primul popas a fost la Muzeul si Galeria de Arta Kelvingrove, Kelvingrove Art Gallery and Museum, din parcul cu acelasi nume - cu acces liber -. Muzeul se afla intr-o cladire rosie, construita in 1901, in care am patruns urmand o alee care ne-a ghidat pana la intrare principala care este orientata spre Parcul Kelvingrove.  

Aula principala si cele patru galerii de arta expun aproximativ 9000 de obiecte, grupate tematic. Colectiile includ exponate de istorie naturala, 

arme, 

mobilier 

si obiecte de arta deosebit de interesante.

Nu este chiar o noutate pentru cineva obisnuit cu marile muzee sa vada magnifice incaperi cu pereti inalti

sau variante a unei impresionante scari de marmura pentru accesul in salile de la etaj.

Dar cati ne asteptam sa vedem un avion Spitfire atarnand de tavan in holul principal? 

L-am mai descoperit in muzeu si pe veneratul poet scotian, Robert Burns.

Este adevarat ca tot aici se afla o cafenea, un restaurant si nelipsitul magazin de suveniruri si alte fleacuri. Eu am urcat direct la etaj sa ma reintalnesc cu “prietenii “ impresionisti: Claude Monet, Matisse,

Auguste Renoir sau Vincent Van Gogh cu Portretul delearului de arta Alexander Reid,

si sa fac cunostinta cu cel mai apreciat tablou de aici, capodopera lui Salvador Dali - Hristos al Sfantului Ioan al Crucii - o pictura de mari dimensiuni care este realizata intr-o perspectiva  neobisnuita, in care Iisus  

apare privit de sus in jos, o ipostaza remarcata si de Nicolae Steinhardt. 

M-am mai delectat cu o multime de tablouri apartinand renasterii olandeze 

si, nu in ultimul rand, cu operele pictorilor scotieni locali. Cateva obiecte din cea mare mare colectie de portelanuri, cea a lui Sir William Burell,

de o finete dusa la extrem

si niste tapiserii extraordinare, mi-au completat impresiile despre arta expusa la Kelvingrove Museum. Dar, sa mentionez ca este prezent aici si geniul in design Art nouveau, Charles Rennie Macintosh, a carui casa urma sa o vizitam a doua zi.

Dupa vizita la muzeu, am plecat spre centrul orasului strabatand artere largi, aerisite, pe marginea carora cladirile se aliniau frumos, afisand acel aer de modernitate si prosperitate specific marilor orase.

Tot palavragind ne-am trezit in Piata George, George Square, strajuita de sculpturi victoriene

si constructii impunatoare, un spatiu arhitectural care poarta numele Regelui George al III-lea. 

Prima cladire care se remarca imediat este cea a Camerei Comunelor, City of Chambers, si exceleaza prin sobrietate si robustete in stil bogat, prosper, clasic.

La fel de grandioasa este si Merchants House.

Cum era sarbatoarea oficiala a orasului, la Camera Comunelor nu erau organizate tururi decat in ziua urmatoare. Ne-am multumit sa inconjuram minunata George Square sa studiem, fara graba, cladirile si, mai ales, statuile dedicate Reginei Victoria precum si unei serii de personalitati scotiene marcante precum: Sir Walter Scott, poetul national Robert Burns, James Watt, 

Robert Peel sau William Gladstone. Candva scena unor manifestari politice sau a revoltelor de amploare, Piata George a devenit astazi locul potrivit de desfasurare a unor evenimente muzicale grandioase, spectacole, ceremonii, manifestari politice sau diferite parade, ca de exemplu The Remembrance Day, Ziua amintirii.

Aproape de Piata George, in centru, se afla cea mai importanta zona comerciala, cunoscuta sub denumirea “The Style Mile” si considerata paradisul shopping-ului prin prezenta magazinelor de lux si a galeriilor cu marfuri ale cunoscutelor branduri internationale; tot aici gasim si hotelurile de lux ale capitalei. De fapt, pe cele doua strazi principale, Argyle Street si Buchanan Street 

am trait atmosfera efervescenta londoneza de pe Oxford Street.

In afara zonei de comert, aici se gasesc institutii culturale precum Teatrul Regal,  Biblioteca si Teatrul Mitchell.

Plecand de aici, urmatoarea tinta a fost Catedrala din Glasgow. Si pana sa ajungem la ea, am trecut pe langa Universitatea Strathclyde 

si alte cateva locasuri de invatamant, Scoala de Arte din Glasgow, Conservatorul Regal din Scotia, Universitatea Caledoniana din Glasgow.

Catedrala din Glasgow, cunoscuta sub mai multe nume precum High Kirk of Glasgow , St. Kentigern’s sau St. Mungo’s Cathedral este cea mai veche din Scotia continentala si totodata cea mai veche cladire din Glasgow, datand de la 1136. 

Catedrala a reusit sa scape intacta in timpul incidentelor provocate la 1560 de cei care au declansat Reforma protestanta.

St. Kentigern sau St. Mungo este numele celui care a intemeiat primul o capela aici, in inima Scotiei si a devenit dupa moartea sa, din anul 612, protectorul orasului Glasgow. 

Interiorul catedralei este deosebit de frumos si placut.

Altarul pentru Sf. Mungo a fost ridicat la 1200. 

Mormantul acestui Sfant Mungo si “sfatuitorul” reginei adulterine din legenda intemeierii orasului se afla in capela incuiata a criptei. 

In apropiere este situat Muzeul Vietii si Artei Religioase, St. Mungo Museum of Religious Life and Art 

care expune o colectie eclectica de artefacte ramase marturie a religiilor lumii. Pot fi vazute aici statuete ale regilor hindusi, portelanuri taoiste, covoare islamice, mumii egiptene si icoane pe sticla.

Trecuse demult ora mesei, simteam o foame nebuna asa ca ne-am oprit la prima terasa care ne-a aparut in cale, specializata in preparate italiene. In Glasgow poti manca si ieftin si foarte scump, iar ceea ce turistul observa de prima data este abundenta preparatelor internationale, fie la nenumaratele si cochetele terase stradale sau la restaurantele de lux, sofisticate.

Mergand gura-cascata pe strazi, ba privind la o vitrina, ba abatandu-ne pe ici-colo dupa cum ne purtau pasii, am ajuns in Green Park

si am reusit sa prindem deschis Muzeul People‘s Palace, gazduit intr-o cladire in stil Victorian care dateaza din 1894; de fapt, nu pot sa nu zic ce am remarcat, in acest concediu, ca peste tot se aminteste de Regina Victoria! People’s Palace, - “Casa Poporului” - este situat in cel mai vechi parc al orasului – Glasgow Green Park - si a fost deschis in 1898 de Lordul de Rosebery, cu scopul de a oferi un muzeu de istorie sociala oamenilor simpli. 

Muzeul expune obiecte si afise, 

incepand cu anul 1760 

si prezinta aspecte din viata locuitorilor, surprinsi in diferite ipostaze: la munca, acasa sau in timpul liber. Sunt prezentate locuintele cu o singura camera, “one tenement house”, bucatarii tipice,

mobilierul folosit altadata, 

obiecte casnice  traditionale. 

La primul etaj este expus biroul lui John Mc Lean, poreclit “Red Clydeside” - activistul politic despre care se stie ca a atras atentia lui Lenin. In spatele acestui muzeu se afla Gradina de Iarna, Winter Gardens unde ferigile sunt “prietene” cu palmierii si cu alte plante tropicale, un mix de plante din zone total diferite. Iar daca vizita in muzeu v-a obosit putin, ce va poate opri sa beti o cafea intr-un ambient splendid sub cupola de sticla, intre plante verzi si uriase?

Si, uite asa, prima zi petrecuta la Glasgow s-a incheiat aici. Ne-am urcat in masina si am revenit la casuta simpatica, cu gradinuta, din Bellshill. Iar aceasta mica oaza verde a fost de milioane pentru relaxarea de seara, cand ne intorceam franti de oboseala din peregrinarile noastre (continuare).