marți, 15 ianuarie 2019

Imprejurimile Helsinki-ului...Secretele Fortaretei maritime Suomenlinna

Imprejurimile Helsinki-ului...Secretele Fortaretei maritime Suomenlinna


In cea de-a doua dimineata petrecuta in Helsinki ne-am propus sa facem o plimbare relaxanta cu feribotul pana la “Castelul Finlandei” sau, asa cum a fost redenumita cea mai importanta fortareata de altadata a Marii Baltice, Suomenlinna, cea care in anul 1991 a intrat in Patrimoniul mondial UNESCO.

Eram destul de nerabdatoare sa vad “Gibraltarul nordului”, si am constatat ca se ajunge foarte usor acolo cu ferry-boat-ul, din Market Square, 
datorita unui program foarte bine organizat al companiilor de transport naval si nu numai din Helsinki. Exista curse regulate zilnice care iti ofera tot confortul unei calatorii, dar si posibilitatea de a admira panorama ampla si insorita, in luna aceasta, a orasului Helsinki care parca se topeste in albastrul apei marine.
Este, asadar, de ales intre cele doua linii de ferry-boat: Kauppatori-Suomenlinna şi Katajanokka-Suomenlinna. Noi am luat ferry-boat-ul companiei JT line si, furati de peisajul ce se derula cu repeziciune prin fata ochilor, am ajuns, pana sa ne dezmeticim, in maxim 15-20 minute, la destinatie.
Vechea fortareata, initial numita fie Sveaborg, Cetatea din Svea sau Viapori in limba finlandeza, a fost construita de suedezi in 1748 cu dublu scop: cel de cetate si cel de baza navala pentru flota arhipeleagului. Suomenlinna este foarte bine conservata si, azi, prin tot ceea ce ne arata, este martorul tacut al luptelor crancene si al disputelor teritoriale puternice care au avut loc intre Finlanda, Suedia si Rusia.
Ma bucur ca ne-am luat inima in dinti si am ajuns aici. Si stiti de ce? Chiar nu am crezut ca se poate ajunge atat de usor si simplu la celebra fortareata si ca, altfel, vom irosi din timpul pretios si destul de scurt alocat vizitei orasului Helsinki. Si uite asa am avut sansa de a petrece o dimineata minunata descoperind muzee, cladiri vechi, tunele,
baterii de tunuri, parcuri dragute, baruri discrete si restaurante cochete. Acolo am aflat ca insula se constituie intr-un district al orasului Helsinki, aflat sub tutela Ministerului Educatiei si Culturii, care este locuit de aproximativ 800 de persoane rezidente si de inca alte 700 care vin zilnic, pe calea apei, sa lucreze aici. Rezidentilor permanenti, asa cum am putut observa, li s-au creat conditiile unei vieti normale si civilizate: scoala, colegiu,

biblioteca,
locuri de joaca pentru copii,
mici restaurante.
casute traditionale
cu curti in care zburda linistite diverse animale sau pasari.
Dar, haideti, sa le luam usor-usor si, pe rand, sa povestim despre tot ce ne-a atras atentia! Bineinteles ca exista si posibilitatea unei vizite ghidate, daca apelati la Oficiul de turism aflat chiar langa locul de acostare la tarm; aici vi se va indica un traseu ordonat pentru cele 6 insule ale fortaretei-bastion, dar noi am preferat sa descoperim fortareata in ritmul si stilul nostru, sa avem posibilitatea sa exploram atat cat ne dorim sau sa scurtam acolo unde putem trece mai usor de la un muzeu la altul, de la un obiectiv, tunel la altceva.
De indata ce am coborat pe chei, am realizat ca avem doua posibilitati de vizita: fie sa traversam podul ce era in fata noastra fie sa ne continuam drumul pe acelasi mal, pornind de la cheiul principal pe traseul marcat cu indicatoare si afisat pe hărtile de informatii ca o linie albastră. Am ales cea de-a doua varianta si cred ca a fost cea mai buna varianta, pentru ca, asa, a fost un traseu mai lung de parcurs cu o lungime de aproximativ 1-1,5 kilometri. Traseul porneste de la acest chei, din fața Barajelor Jetty si se termină la Poarta Regelui.
Vremea era neobisnuit de calda, tinea cu noi, astfel ca am trait niste ore de vis. Ne-au ajutat foarte mult  in orientare panourile asezate riguros de-a lungul traseului, care ne-au oferit informatii despre ce intalneam pe parcurs, cartierul comercianților rusi, Parcul Bisericii, Marea Curte, Parcul Piper, fortificatiile Kustaanmiekka. 
Bineinteles ca ne-am abatut din drum de indata ce am zarit Biserica Suomenlinna
o biserica rusa cocotata, destul de indraznet, sus, pe un deal, care a fost construita in anul 1854 la comanda tarului Nikolai I pentru Marele Print Alexandru Nevski.
Clopotul urias al acestei biserici a fost adus in 1885 de la Moscova si cantareste 6.683 kilograme.
Dupa dobandirea independentei Finlandei, biserica ortodoxa a fost transformata in biserica luterana. Azi, ceea ce o face cu adevarat deosebita, este faptul ca in turnul bisericii încă operează un far care deserveste traficul aerian si maritim. Interiorul bisericii este destul de simplu, alb.
Mai interesant este faptul ca este inconjurata de un lant foarte gros, ceea ce nu prea am intalnit la biserici, in general.
De la biserica, indicatiile de pe harta ne-au purtat mai intai prin fata unor casute de lemn tipic finlandeze, colorate in nuante pastelate de albastru sau galben, uneori chiar albe si de unde, de obicei, se pot
cumpara diverse suveniruri, iar de aici, un pic mai departe, am descoperit Marea Curte (in limba finlandeza Suuri Linnanpih), o piateta construita dupa planurile lui Augustin Ehrenvard, si care, ulterior, a devenit piata principala a fortaretei Suomenlinna. Aici se afla un muzeu, precum si monumentul funerar al fostului comandant Augustin Ehrenvard.
Ne-am tras sufletul pentru cateva minute si am pornit spre fortificatiile Kustaanmiekka, unde se vad zidurile originale, bine conservate,
si se poate urmari linia de aparare maritima construita de rusi. 
Foarte interesant este si vechiul santier naval, unde azi se mai repara doar navele de lemn. Santierul este mare ca dimensiune, dar evident ca aproape pustiu, si chiar de la prima vedere iti inspira putina tristete privindu-l ca pe un lucru din trecut care nu mai poate fi util mult timp in zilele noastre, cand progresul schimba totul clipa de clipa.
A fost construit in anul 1750 si a fost utilizat pentru constructia si repararea de nave, iar ceva mai tarziu, prin 1930, a servit ca baza pentru submarine!
Unul dintre submarine chiar a ramas marturie: este vorba de submarinul Vesikko, care a fost utilizat in timpul celui de-al doilea război mondial intre anii 1933-1946. Prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 s-a interzis Finlandei să detina submarine si atunci toate submarinele finlandeze au fost dezmembrate, cu excepția lui Vesikko care a fost restaurant si deschis ca muzeu publicului larg in anul 1973.
In afara acestui muzeu, mai exista inca alte cinci care merita vizitate fie si numai din respect pentru istoria tumultoasa prin care a trecut fortareata in decursul timpurilor: Muzeul Suomenlinna, Muzeul Vamii, Muzeul Militar al Razboiului, Muzeul jucariilor, Muzeul Ehrenvard. Nu le-am vizitat chiar pe toate, dar tot am avut curiozitatea sa intram si sa aruncam o privire la intrare in Muzeul Razboiului
Fortareata este impresionanta si prin sistemele de tunele,
fortificatii,
zecile de tunuri expuse (100) dar si minunata pentru linistea care a coborat, in zilele noastre, peste aceste locuri zbuciumate altadata, pentru localurile dragute in care poti bea o cafea si privi spre marea intindere de apa.
Am ajuns la tunul plasat chiar in fata bastionului numit Zander si care aminteste ca aici a fost ridicat steagul Finlandei dupa dobandirea independentei, in 1918. Acesta este arborat in fiecare an intre 12 mai si 29 septembrie.
Am vazut si celalalt doc, “Main quay care este utilizat de alte companii de transport, diferita de cea cu care venisem noi. Mai intai am trecut pe sub o poarta rosie de caramida,
iar dincolo de ea ne-a intampinat o panormama superba; am fi putut pleca de aici spre alte insule, dar agenda este agenda si ca sa vedem cat mai multe obiective trebuie respectata.
In final am ajuns la Poarta Regelui - simbolul Suomenlinnei si locul unde a ancorat vaporul regelui Adolf Frederic al Suediei, care a venit sa se intereseze de stadiul lucrarilor de constructie ale fortaretei. Si de aici am plecat inapoi, totul a fost simplu: am iesit la tarm, tocmai se apropia un ferry, l-am asteptat, ne-am urcat si gata…am lasat totul in urma,
iar povestea Fortaretei Suomenlinna a fost dosita bine in sertarul cu amintiri de vacanta…nu inainte de a mai arunca o privire marii si insulei. A fost minunat!…
Deci, rezervati-va timp pentru o vizita la fortareata maritima Suomenlinna care este atat de deosebita in comparatie cu alte fortificatii de pe insule...va fi o incantare sa o vizitati!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu