Tallinn…Explozie de zambete si culoare pe stradutele pietruite din Tallinn (I)

Tallinn…Explozie de zambete si culoare pe stradutele pietruite din Tallinn (I)

Ne-am despartit de Letonia adunand in suflet atatea amintiri frumoase si clipe placute. Era o zi insorita, chiar calduroasa de iulie si, “calatorind pe patru roti”, am ajuns in doar cateva ore intr-o alta tara baltica, intr-o capitala de poveste: Tallinn. Drumul ne-a purtat alene prin asezari micute, pe strazi si sosele care nu difera foarte mult de ale noastre, uneori "alunecand" in linie dreapta, alteori serpuind pe langa casute atat de asemanatoare cu cele din Transilvania incat nu-mi venea sa cred ca traversam de fapt o noua tara baltica…si totusi diferentele arhitecturale aveau sa apara curand.

Am gasit destul de usor Cartierul Lasnamae unde facusem, pentru trei nopti, rezervarea prin Airbnb si despre care stiam ca fusese denumit candva “suburbia Leningradului” ca urmare a numarului mare de rusi stabiliti aici. Apartamentul s-a dovedit primitor, foarte curat si mobilat practic, avand toate cele necesare unui sejur linistit si confortabil.

Intrucat nu eram foarte departe de Palatul Kadriorg, am ales, cum era si normal, sa facem prima vizita aici. Am tot coborat un sir de trepte ce nu se mai terminau si, dupa cateva sute de metri, am intrat in palatul situat in inima celui mai mare parc din Tallinn, Parcul Kadriorg. 

Cand am ajuns era cam devreme asa ca, pana la deschiderea casei de bilete, am aruncat un ochi prin gradinile sale minunate si am facut cativa pasi pe aleile sale lungi strajuite de flori. 

Aici poti pierde si casca gura o zi intreaga fara sa te plictisesti, poate doar statuia lui Poseidon sa-ti mai aminteasca de faptul ca exista si niste obiective turistice de vazut, care sunt cuprinse in agenda de concediu dinainte stabilita.

In sfarsit, ceasul ne arata ca vizita palatului putea incepe. O nebunie, ca sa spun asa: construit in stil baroc ca resedinta de vara, la ordinul tarului Petru cel Mare pentru sotia sa Ecaterina I, si finalizat abia dupa moartea sa, minunatul Palat Kadriorg, supranumit “perla barocului nordic”, se remarca dintru inceput prin opulenta si grandoare, fiind considerat cel mai frumos palat din tarile baltice. Salile impresioneaza atat prin stilul arhitectural cat si prin bogatia culorilor, ca sa nu mai vorbim de colectiile de arta straina si autohtona expuse aici si care cuprind peste 9000 exponate datand din secolele XVI-XX.

Prima incinta, Holul Principal, este singura din acest palat care a fost conservata in forma originala. Holul, spre deosebire de celelalte sali, este de un alb imaculat, aproape bolnavicios, doar blazonul de un albastru marin, situat deasupra semineului,

si tavanul pictat cu scene din Metamorfoza lui Ovidiu, avand pe Diana si Actaeon in prim-plan, dau incaperii o nota vie, amintindu-ne ca viata nu e terna.

Am traversat sala dupa sala,

am privit cu placere spre pianul alb ce purta emblema ESTONIA, 

am admirat tablouri, 

piese de mobilier,

colectii de bibelouri de portelan,

din care nu lipseste "steaua rosie" cu cinci colturi

argintarie Faberge si estoniana, toate aranjate si expuse cu un bun gust deosebit.

In Parcul Kadriorg se afla si resedinta presedintelui Estoniei, 

functie introdusa prin Constitutia din 1937. Initial presedintele s-a numit “batranul statului” si “protectorul statului”.  

Ce credeti ca se afla in fata cladirii prezidentiale? Greu de ghicit pentru ca este ceva cu totul neasteptat. Ei bine, aflati ca sunt asezati trei stupi care apartin presedintelui Estoniei. Alaturi de acestia exista si o inscriptie, prin care turistii sunt informati si asigurati ca ”albinele presedintelui Estoniei sunt pasnice”. 

Ce se doreste a se transmite prin prezenta albinelor aici? Informatii despre puritatea aerului...Ca ecosistemul este sanatos si normele de poluare a mediului nu sunt incalcate…Hm! Ce sa zicem?! Doar ca original si interesant!
Tot plimbandu-ne prin Parcul Kadriorg am descoperit, intr-o zona mai ascunsa, un conac minunat  care este Casa–Muzeu Petru cel Mare, locul in care au locuit cei doi soti pe cand Palatul Kadriorg nu era inca construit.

Peste drum de Palatul Kadriorg, intr-o cladire micuta in care altadata se afla bucataria acestuia, gasim acum Muzeul Mikkeli, unde este expusa o valoroasa colectie de picturi si portelanuri care a apartinut unui colectionar privat, Johannes Mikkeli, si care a donat-o statutului estonian. Nu am vazut in multe locuri din Europa o colectie atat de variata. 

Da, am fost si la Meissen, am vazut atelierele vechii fabrici, dar aici se gasesc, pe langa portelanurile de Meissen, exemplare de Sevres sau ale Fabricii Imperiale Sankt Peteresburg, piese de Viena si Copenhaga. Te incanta tot ceea ce gasesti expus: colectii de vaze, bibelouri,

figurine de diferite dimensiuni si farfurii ce decoreaza peretii, dar si minunate gravuri apartinand lui Rembrandt,

picturi de Albrecht Durer, Lucas Cranach, Jacob van Ruisdael 

sau reprezentari religioase precum si

obiecte vechi din lacasuri de cult.

Dupa vizita Muzeului Mikkeli am plecat spre Piata Primariei, unde am ajuns cu greutate pentru ca toate strazile erau sparte, in reconstructie si a trebuit sa ocolim mult. A fost pana la urma bine, pentru ca asa am descoperit un oras cu cladiri frumoase, unele foarte moderne.

Pe drumul nostru am zarit si o biserica ucraineana, care contrasta puternic in peisaj cu acei zgarie-nori ce se profilau zvelti pe cerul albastru fara de nori. Era totusi un punct de liniste, pe mine cladirile impunatoare ma inspaimanta putin, imi dau un sentiment de neputinta...

Si tot mergand asa, nici nu am simtit cand am ajuns in centrul vechi. Imaginea orasului Tallinn, cea care mi-a ramas intiparita pentru totdeauna in memorie, va fi legata mereu de aceasta zona, de Piata Primariei sau Piata Raekoja pe numele ei. Am descins aici prin Poarta Viru, impunator strajuita de doua turnuri rotunde si simetrice, 

nimerind chiar in mijlocul unei sarbatori estivale, un fel de targ saptamanal care aminteste de vechiul Reval, asa cum se numea Tallinnul pe vremea cand era recunoscut ca un important oras al Ligii Hanseatice.

Totul era in miscare, vedeam o lume vesela care parea sa isi caute locul potrivit si se tot foia nehotarata printre tarabe si buticuri, printre obiecte traditionale si suveniruri turistice foarte variate. Gasesti la standuri elfi simpatici sau vikingi maniosi gata sa se ia la harta cu tine, multe obiecte de chihlimbar, haine si diverse fleacuri, toate la niste preturi cam piperate.
Iti va placea sa te uiti peste tot si sa incerci sa descoperi un acel “ceva” pe care sa-l daruiesti celor dragi la intoarcere. Bineinteles ca puteai alege si sa te delectezi aici cu preparate culinare locale, dar noi am ales sa mancam ceva mai tarziu, intr-un local cochet foarte aproape de zona centrala. 

Piata are un aer medieval, este frumoasa si nu prea mare, fiind marginita de cladiri vechi foarte bine conservate precum si de multe terase

sau restaurante.

 

Tot aici puteti intra in cea mai veche farmacie înca în functiune din Europe, Raeapteek. 

Zarind Primaria ce domina totul in jur si actionand, normal, sub imperiul primului impuls, ne-am zis ca ar fi cel mai bine s-o vizitam de indata. 

La acea ora, spre miezul zilei, cred ca am fost singurii vizitatori si am putut admira singura cladire gotica conservata perfect din nordul Europei nestingheriti si dupa bunul plac. Vizita acestei Primarii ofera cateva repere interesante despre viata localnicilor, destul de incercata de-a lungul istoriei de teutoni, danezi, suedezi sau rusi. Biletul de intrare este modic, costa 5 EUR pentru adulti si 3 EUR pentru alte categorii de persoane. 

Actualul edificiu a fost reconstruit pe locul unei vechi primarii din 1322 si dateaza cam din anii 1402-1404. Interiorul este minunat si in afara salilor de la parter se pot vizita inca doua etaje si apoi se poate urca in turn, care impresioneaza prin structura extraordinar de rezistenta, o minunatie!

Cele mai frumoase incaperi sunt de departe Sala Magistratilor

si Sala Cetatenilor,

dar asta nu inseamna ca nu veti fi placut impresionati si de diversele obiecte expuse,

cufere in care se depozitau banii orasului, 

articole de imbracaminte, uniforme,

vase sau piese de mobilier,

tapiserii.

Si sa nu uit sa amintesc de Cartea oaspetilor in care au semnat Regina Elisabeta II si Printul Philip, Indira Gandhi sau Gorbaciov.

Sala Magistratilor se mandreste cu un brau de lemn sculptat, cu opt picturi si, pentru noi turistii, cu niste banchete pe care va puteti trage sufletul pret de cateva minute. Sala Cetatenilor are o arhitectura mai interesanta si atrage prin coloritul viu al arcadelor sale.

Am urcat mai apoi pana sus in Turn,

care are o inaltime de 64 metri si de unde se poate admira o panorama impresionanta asupra orasului.

Cand am iesit din Primarie se facuse deja ora pranzului asa ca, dupa o trecere in revista amanuntita, am ales un restaurant cu terasa cu specific traditional estonian: “Kuldse Notsu Korts”.

Pranzul pentru trei persoane a costat 46 EUR.

Daca vi se pare scump,

merita sa incercati in mai multe locuri sau sa alegeti Happy Hour care va costa 12.90 EUR. Veti adora platourile culinare si, in special, heringul estonian foarte bine pregatit.

Ei, dupa ce am mancat si ne-am odihnit putin, viata parca avea alta culoare! Dar nu a fost doar atat; imbiati de o chelnerita foarte simpatica am intrat sa bem o cafea intr-un restaurant cu un interior foarte original si unde personalul servea imbracat in costume medievale.

Restaurantul avea un aer de epoca vadit, studiat atent.

Si nu cred ca este singurul, dar trebuie sa va decideti daca preferati sa stati in aer liber sau va incumetati sa pasiti inauntru. Nu am evitat dulciurile care imbie din vitrine, nici nu stiti ce sa comandati: o felie de tort, un fursec cu multa ciocolata sau unul simplu cu margini rotunde si usor ridicate in sus.

Ei, cum stati cu alegerile? Noua ne-a fost foarte greu sa ne decidem...dar orice cumparati este foarte gustos si proaspat. (continuare).