Niagara…Sa simti mirosul florilor de tei in iulie la Niagara
“La Niagara Falls, un orasel cu o suta de mii de locuitori, oamenii traiesc de pe
urma cascadei; hidrocentrala a facut sa se nasca industria electromecanica.
A doua industrie este turismul; pretutindeni am vazut camere de inchiriat”.
Frumoasa adormita-Radu Tudoran.
Odata ce ajungi in America, categoric ca pe langa orice atractie visata de tine, turistul, te straduiesti si faci cumva astfel incat sa ajungi sa vezi si acel “miracol inspumat” care este Cascada Niagara. Intrucat am inchiriat o masina, am avut ocazia, si pe pamant american, “sa calatorim pe patru roti” dupa cum ne-a placut si ne-am abatut din drum ori de cate ori ne-a atras atentia ceva neobisnuit si care nu figura, de la inceput, pe agenda vacantei noastre in State. La Niagara am ajuns plecand din Syracuse, o localitate unde sotul meu si-a revazut fosti colegi de liceu cu care am discutat mult si multe, apreciind si fiind foarte receptivi la tot ce ni s-a sugerat sa vedem in America.
Drumul spre Niagara a fost lung si foarte frumos. Era cald, era iulie si teii infloriti...un miros ametitor! asa incat, intotdeauna cand il voi simti, acesta imi va aminti de ziua petrecuta la Niagara.
Am trecut, la dus, prin Buffalo, "ca vantul si ca gandul"
dar ne-am oprit pret de cateva minute la intoarcere, pentru cateva poze, ca amintire.
Eram prea grabiti sa ajungem si sa vedem “dantela inspumata” ce bordeaza granita canadiano-americana si atrage anual peste 15 milioane de vizitatori din toate colturile lumii. Am parcat intr-o zona special amenajata langa Centrul de informatii turistice Niagara
Am remarcat vis-a-vis de acesta si cateva hoteluri abandonate, desi la prima vedere nu realizezi ca au ferestrele acoperite, camuflate si doar cand te apropii constati ca totul apare ca fiind paraginit, nelocuit.
Trecand peste punctul de start, am strabatut o bucata buna de drum pe jos
si am ajuns la locul in care am cumparat biletele pentru intrarea generala; acestea ne-au permis, pe langa explorarea zonei si calatoria cu vaporasul foarte aproape de caderea de apa, adica pentru cele doua tururi, unul pe apa, langa cascada, The Maid of the Mist si cel pana in spatele cascadei, The Cave of the Winds. The Maid of the Mist este cel cunoscut din filme si pot confirma ca realitatea traita chiar a intrecut fictiunea!
Desi eram multi turisti, organizarea a fost extraordinara pentru urcarea pe vaporel. Incolonati si rabdatori, am asteptat la coada unde am fost dotati cu pelerine albastre, tipice pentru zona americana a Cascadei Niagara; asta, pentru a ne deosebi de cei costumati cu pelerine rosii care veneau de pe partea canadiana, si ei, spre cascada!
Ne-am urcat pe vaporas,
am cautat o pozitie din care sa avem o vedere de ansamblu si, incet, incet ne-am apropiat.
Zgomotul asurzitor al apei care cade naucitor de multa, de repede
si de la mare inaltime se aude din departare.
Din aceasta cauza se formeaza si o ceata
care in lumina soarelui, da nastere unui numar mare de curcubee.
Cascada Niagara este rezultatul a trei caderi de apa aflate la frontiera dintre statul New York si provincia Ontario din Canada. Doua dintre acestea, Cascada Americana, American Falls, si Cascada Valul Miresei, Bridal Veil Falls sunt situate pe teritoriul American, in timp ce Cascada Potcoava, Horseshoe Falls se afla in Canada.
Vaporasul avea viteza potrivita pentru a te apropia gradat si a-ti permite sa observi Niagara din cat mai multe unghiuri posibile,
iar noi, pe masura ce avansam, puteam sa o admiram in toata maretia si splendoarea ei.
Perdeaua de apa cadea tot mai “bogata”, stropindu-ne din plin si udandu-ne leoarca chiar imbracati cu pelerina protectoare.
Plimbarea dureaza cam 30-40 minute, dar sunt clipe memorabile, de neuitat pentru toata viata! Cand te afli exact sub cascada, cand patrunzi chiar in “inima” Cascadei Niagara, spectacolul naturii dezlantuite te face sa traiesti o senzatie puternica, de parca ai fi luat pe sus de un val de apa. Din pacate, asa cum e si in viata, totul dureaza putin, vaporelul intoarce si ne aduce spre ape mai linistite si, in final, la mal. Iar de aici, am urcat multe scari
si sus de tot, spre ultimele, vedeai iar cascada, de la cativa "pasi" si cu impresia ca poti intinde mana si o s-o atingi, asta prin "dusul" pe care il faceai instantaneu!
La sfarsitul acestui tur am urcat cu liftul intr-un turn, de unde imaginea de ansamblu a cascadei era si mai cuprinzatoare.
Si, intr-un final, am iesit din zona de vizitare printr-un magazin cu multe fleacuri pe care turistul si le cumpara, si aici, la Cascada Niagara;
iar inainte de a reveni la parcare, am mers putin prin orasel, destul de grabiti si presati de timp intrucat trebuia sa revenim la "baza" din Syracuse.
Am traversat si un pod mic, dar realizand cata cale aveam de parcurs spre Syracuse nu ne-am aventurat prea departe; oricum, ceva mai impresionant decat cascada nu aveam de vazut in zona. Ne gandisem ca poate am putea ramane ceva mai mult timp in Buffalo, dar pana la urma…nu a fost asa. Cel putin ne-am satisfacut dorinta de a vedea Cascada Niagara, Buffalo nu fusese prevazut asa ca fosta gara terminal, cu ceas, in stil art-deco, ce dateaza din 1929, din poza de la inceput, a fost un plus...iar pentru noi, ca si multe alte trairi americane, a fost una dintre experientele cele mai inedite ale vietii si a meritat sa parcurgem drumul lung, intr-o singura zi, venind din Syracuse pana aici…O experienta magnifica!
Ce poate fi mai frumos decat “sa simti mirosul teilor in iulie la Niagara”? Pentru ca abia atunci infloresc aici…la Niagara!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu