Belfast..."Consilier" pentru cateva minute la Primaria din Belfast

Belfast..."Consilier" pentru cateva minute la Primaria din Belfast

Vizita Primariei din Belfast si a Bibliotecii Linen Hall

Dupa Parlamentul din Belfast ce ar fi fost normal sa vizitam? Categoric Primaria din Belfast! Aceasta este situata chiar in inima orasului, in Donegall Square, si domina zona prin grandoarea si semetia sa, cu toate ca in vecinatate mai sunt cladiri la fel de robuste si vechi cu care si este in armonie de culori si de stil arhitectural.

Partea buna a vizitei a fost ca acest tur ghidat nu a necesitat o rezervare prealabila; singura conditie a fost sa mergem si sa ne inscriem pe o lista la receptia Primariei. 

Aici ni s-a propus o ora de vizita, trebuie spus ca diferita fata de cea pe care ne-o planificasem noi, dar am fost invitati pe cel mai politicos ton posibil sa vedem, intre timp, expozitia permanenta deschisa la parterul minunatei cladiri. Bineinteles ca am acceptat, erau  informatii in plus referitoare la istoria acestui oras zbuciumat. Deci, atentie pentru cei cu o agenda de vacanta plina: este posibil sa aveti aceeasi surpriza si sa nu puteti vizita Primaria la ora pe care v-ati propus-o; si aceasta datorita prioritatii pe care o au grupurile organizate si tururile private. Pentru noi a fost chiar mai bine asa, pentru ca am avut ragazul sa rasuflam un pic dupa vizita facuta la Parlamentul din Belfast. Asadar, ne-am plimbat prin curtea vasta si chiar am fost tentati sa ne asezam pe gazonul verde, in asteptarea orei de vizita,  langa o multime pestrita, dar foarte linistita, de turisti.

Am admirat mult Gradina Memoriala a Titanicului, care este foarte “tanara” in comparatie cu edificiul Primariei din Belfast. Gradina a fost inaugurata la 15 aprilie 2012 cu prilejul comemorarii a 100 de ani de la scufundarea Titanicului.

Gradina Memoriala a Titanicului este conceputa intr-o maniera unica si originala. Ea frapeaza prin selectia speciilor de plante existente si care, din cate am aflat, nu este deloc intamplatoare: mirosul si culoarea acestora ofera vizitatorilor indicii clare despre tragicul eveniment. Realizarea este una deosebit de subtila; chiar nu-mi amintesc deloc daca am mai intalnit, undeva prin Europa, in tarile pe care le-am vizitat, aceasta bine studiata simbolistica in care culorile plantelor (flori, iarba, copaci, arbori ornamentali) amintesc de mediul in care a avut loc tragicul eveniment. De exemplu, culorile plantelor ce amintesc de apa si gheata sunt alb, albastru si verde. Astfel am putut admira trandafiri albi si lalele sau flori de “nu-ma–uita” toate scaldate intr-o betie de rozmarin, asa-numitul “parfum al amintirilor”.

Este un omagiu emotionant adus celor 1.512 persoane care au disparut brutal si neasteptat in apele involburate si reci ale oceanului. “Lista Belfast” - lista calatorilor aflati pe vapor este prezentata in ordine alfabetica  pe cele cinsprezece placuate cu numele pasagerilor de pe Titanic.

Acum este completa pentru ca s-au adaugat, ceva mai tarziu, si numele membrilor echipajului omise initial.

Dar sa ne intoarcem la Primaria din Belfast! Construita in stil baroc, din marmura si piatra de Portland, Primaria din Belfast este “copilul-minune” al arhitectului londonez Alfred Bruwell Thomas. In fata intrarii principale, pe peluza, se afla o statuie, a cui credeti? Hai, ca stiti! Doar este nelipsita peste tot in Marea Britanie: cea a Reginei Victoria care, asezata pe un soclu masiv, pare ca inca isi conduce intreg regatul.

Fatada Primariei, de un gri “stancos” in nuante terne pana la albicios, este foarte generoasa, avand insa o geometrie simpla: ferestrele inalte alterneaza simetric cu coloane romane. In partea centrala, chiar deasupra intrarii principale, pe frontispiciu si-au dat intalnire o serie de statui, zeita protectoare a Irlandei, Hibernia cu zeita romana Minerva, dar si personaje simbolice precum: Munca, Comertul, Industria si, cea mai pretioasa, Libertatea.

Pana la inceperea turului ghidat al Primariei din Belfast am mai cercetat cu atentie “Expozitia vizitatorilor” si pot spune ca aceasta ofera multe raspunsuri la intrebarile pe care cu totii ni le punem cand rostim cuvantul "Belfast", cuvant cu o rezonanta aparte, chiar incitanta.

Expozitia este riguros organzata in aripa estica a Primariei fiind impartita pe sase zone tematice cuprinse in saisprezece sali. Ea oferă, prin posterele si obiectele prezentate,

foarte multe informatii care te aduc, incetul cu incetul, din trecutul neguros si zbuciumat al Belfastului până in prezent.

Am avut fericita ocazie sa vad masa originala pe care s-a semnat, la 10 aprilie 1998, "Pacea din Vinerea Mare" sau "Acordul de la Belfast", acel tratat de reconciliere intre protestanti si catolici care a adus stabilitatea politica in regiune.

Chiar de indata ce am intrat in Primaria din Belfast

m-a frapat inaltimea cupolei si, mai ales, asemanarea cladirii cu domul unei catedrale catolice. Ea masoara 53 de metri inaltime, este foarte luminoasa si decorata in partea superioara cu cateva fresce, viu colorate, care prezinta aspecte din istoria orasului.

Aproape de zona Expozitiei vizitatorilor, pe o galerie cam intunecoasa, se afla niste vitralii extraordinare cum rar poti intalni, pentru ca de regula suntem obisnuiti sa vedem doar unele cu tenta religioasa sau cu o aglomerare de  flori, animale si fructe. Prin culorile lor, aceste vitralii aduc un plus de culoare unui interior aproape alb ca laptele...poate ca doar pavimentul pare a face o nota discordanta, pentru ca se abate de la nota de simetrie obisnuita si te imbie la cutezanta de a face cateva mutari de sah. Da, acesta este din marmura alb-neagra si doar zona centrala, de sub cupola Primariei, este realizata intr-un joc de cercuri concentrice.

Vitraliile au o tematica diversa, de nu poti alege sau spune care este cel mai deosebit! Unul aminteste de Marea foame de cartofi (1846-1852) cand au pierit mai bine de un milion de irlandezi in timp ce altii au luat “calea oceanului” spre America; altul este dedicat voluntarilor irlandezi care au luptat in Spania, avand in vedere ca din cei 320 de combatanti ai Brigazii a 15-a Internationale, 48 au fost locuitori din Belfast.

Foarte deosebit ca idee este cel care prezinta Greva docherilor din 1907 si care este dedicat unui personaj cu viziuni marete, peste cele ale semenilor sai, sindicalistului James Larkin sau Big Jim cum era cunoscut. Big Jim a incercat sa le explice conationalilor sai ca sunt o natiune si, deci, ca nu trebuie sa se separe ca urmare a convingerilor lor religioase, nu trebuie sa fie nationalisti sau unionisti, ci un TOT.

Totusi, daca trebuie sa aleg un vitraliu care m-a impresionat cel mai mult, ma gandesc la cel care emotioneaza prin mesajul transmis. Este vorba de “Carari” (The Pathways) si a fost realizat in amintirea celor de la care s-au prelevat organe fara sa aiba aprobarea familiilor lor: o panglica rosie uneste suferinta si durerea acelor familii si ofera speranta unei lumi si epoci in care drepturile fundamentale ale fiecaruia dintre noi vor fi respectate.

Expozitia vizitatorilor ofera, prin tot ce este expus aici, adica obiecte diverse, piese de mobilier

sau postere, multe explicatii si imagini ale locului, asa incat dupa terminarea ei te simti mai pregatit sa primesti valul de informatii care a curs, si a curs…si a curs pentru ca ghida si-a facut perfect meseria si ne-a dezvaluit foarte multe din cunostintele ei, unele putin cunoscute.

Ghida noastra a fost o doamna cam grasuta, foarte simpatica si autoritara care a prezentat turul cladirii intr-o engleza impecabila; chiar imi facusem griji cat o sa inteleg, ca doar in alte vizite facute in acest concediu prin cele doua Irlande cu mare greutate am distins, uneori, sensul cuvantarilor dintr-o combinatie de cuvinte irlandeze - englezesti – englezesti locale! Dar aici a fost OK.
Dupa primele informatii, am urcat pe o scara somptuoasa la primul nivel.

Oare ne aflam intr-o primarie sau intrasem intr-un muzeu din Belfast?

Peste tot erau expuse statui,

tablouri,

fresce deosebite.

Turul confera acces in multe zone ale Primariei chiar si spre biroul "Deputy Lord Mayor".

I-am admirat si scaunul generos, tapitat cu piele albastra.

Aici ghida ne-a invitat la o mica oprire pentru explicatii asa ca ne-am adunat cu totii in cerc ca sa-i sorbim cuvintele, turistii i-au pus intrebari la care raspunsurile au venit imediat, si imediat apoi, poze!

Din zona centrala am mers spre Camera de Consiliu.

Am fost invitati sa ne asezam pe banchete

si sa incercam sa ne imaginam cum decurg dezbaterile.

Plafonul este destul de vesel

si in ton cu "masa cea mare".

Ba chiar ni s-a permis sa ne asezam pe scaunele celor mai importante persoane din Consiliu!

Este o sala de dimensiuni potrivite, nu as putea spune ca este imensa, dar functionala si eleganta, da.

Din aceasta, am fost condusi catre locul

in care aveai permisiunea sa imbraci hainele consilierului in functiune,

sa te asezi pe scaunul lui si sa faci poze. Asa am devenit "consilier pentru cateva minute la Primaria din Belfast". Simpatica ipostaza, nu-i asa?
Si, in sfarsit, ultima incapere prevazuta a fi vizitata in cadrul turului ghidat a fost cea in care au loc coktailuri sau se serbeaza diverse evenimente.

Acesta a fost ultimul loc din vizita la Primaria din Belfast: eleganta si asortata, incepand cu plafonul si terminand cu covorul si scaunele tapitate in  diverse tonuri de albastru.

Stema si sigiliul orasului Belfast sunt bine puse in evidenta pe aceasta mocheta albastra peste care nu treceti grabiti! Mai ales ca in Primaria din Belfast am vazut ca "legea este lege si se respecta"!

Dupa ce am iesit din Primarie, la numarul 17 in Donegall Square, aproape vizavi, se afla Linen Hall Library, cea mai veche biblioteca din Belfast, care a fost fondata in anul 1788 ca o Societate de lectura, Belfast Reading Society. Mai tarziu, in 1792, a dobandit denumirea de Societatea de Promovare a Cunostintelor din Belfast, the Belfast Society for Promoting Knowledge.

Intrarea este libera, vizita este scurta si chiar merita sa intri pret de 10-15 minute.

Veti admira pe langa cele peste 80 000 volume si documente aranjate frumos si peretii decorati cu picturi interesante.

Cele patru etaje ale Bibliotecii Linen gazduiesc colectii de romane, science-fiction sau non-fiction, ziare, periodice, reviste, postere, diverse studii irlandeze, manuscrise rare cum este unul din exemplarele Declaratiei de Independenta care a fost tiparit in afara SUA si multe altele. Bineinteles, in egala masura, exista colectii pentru copii si tineret.

Mandria acestei biblioteci o reprezinta colectia de articole politice, care insumeaza peste 250.000 exemplare referitoare la Irlanda de Nord, precum si arhiva completa a documentelor referitoare la tulburarile din perioada atentatelor IRA.
Personalul bibliotecii, pe care il veti intalni la etajul al doilea, este foarte amabil si va poate oferi, la cerere, sa studiati, in sala, ceea ce va intereseaza. Intamplator am aflat de la o doamna foarte simpatica despre existenta unui proiect educational al acestei biblioteci "The Divided Society" care apartine lui Gavin Carville - scriitor si angajat al bibliotecii - si care se adreseaza mai multor generatii de elevi si studenti din colegiile si universitatile irlandeze. Acest proiect pune in discutie conflictele din trecut, cele ale miscarii "The Troubles" si incearca sa ofere explicatii asupra modului in care s-au petrecut evenimentele din anii 1990-1998, pana la semnarea "Acordului de la Belfast" care a adus pacea intre unionisti si separatisti, adica intre catolici si protestanti. In acest sens se are in vedere organizarea a doua expozitii in cadrul Linen Hall Library, dar care vor "calatori" si vor fi expuse si in alte parti. Daca mie ca turist mi s-au parut incitante titlurile acestor expozitii, imi inchipui cum vor fi privite si primite de generatiile care doar au auzit de acele atentate. Prima se va numi: "Am trait ATUNCI - Impactul social al problemelor generate" si va avea drept surse diverse materiale, documente, dovezi si colectii personale. Cea de-a doua expozitie va fi mai practica si deci mai usor de inteles intrucat va utiliza desene si caricaturi politice ale acelor timpuri, astfel incat prin arta si umor conflictele sa fie explicate sugestiv.

Dar mai impresionant decat orice este faptul ca a ramas unica biblioteca din Irlanda care "traieste" doar gratie donatiilor membrilor sai. Si...si daca sunteti interesati, puteti deveni membru cu drepturi deplini, prin completarea unui formular care vi se pune la dispozitie chiar de la intrare. Nu sunteti obligati, este doar o invitatie politicoasa in acordarea unor donatii, dupa posibilitati, acestei biblioteci valoroase.

Si nu in ultimul rand, aveti aici la dispozitie chiar si o cafenea, daca vreti sa va relaxati sau sa va trageti putin sufletul inainte de a continua explorarea Belfastului...si asta pentru ca mai sunt destule de vazut...