“Ceva e putred în Danemarca”... spune Hamlet la Castelul Kronenborg, Helsingør

“Ceva e putred în Danemarca”...  spune Hamlet la Castelul Kronenborg, Helsingør

În a treia zi petrecuta în Danemarca ne-am propus să-l „vizităm” pe Hamlet la reședința lui din Castelul Kronborg. Așa că ne-am trezit dimineața pregătiți sufletește sa mergem si  să aflăm „ce este putred în Danemarca”. Am plecat din Copenhaga pe autostrada E47 spre Helsingør, o locatie situata cam la 40 kilometri spre nord și imortalizata de Shakespeare sub numele de Elsinore.

Mai intai am facut plinul rezervorului la o statie de benzina automata Statoil,  unde  pretul a fost

12,27 DKK/litru. Totul a mers bine pana in  apropiere de Helsingør cand,din neatentie, am cotit gresit si am intrat intr-un sat. Acest lucru ce ne-a costat ceva timp. Ne-am repliat și, chiar daca am ocolit putin, ne-am consolat repede pentru ca  nu aveam de ce ne plange : ne aflam intr-o splendida zonă rurală despre care citisem că este cu adevarat deosebită și ca nu trebuie ratată. Am depasit păduri și plaje cochete de pe riviera scandinavă, cum ar fi Hornbæk și Gilleleje si am inaintat spre Helsingør.

Castelul Kronborg se află chiar la intrarea in strâmtoarea Øresund care desparte cele două orașe Helsingør și Helsingborg. Până atunci nu prea înțelegeam de ce există două localități cu aceeași denumire și situate foarte aproape una de alta. Ca doi gemeni? Se pare că Helsing are sensul de “gât” și ca denumirea face referire sau sugereaza pasajul îngust Sound. In trecut aici au avut loc lupte grele între danezi și suedezi, pana cand,  într-un final, prin 1710, Danemarca a pierdut Helsingborgul.

În apropiere se mai află si alte  atracții turistice (cărora le-am rezervat o vizita în următoarele zile) precum Castelul Fredensborg, Frederiksborg, Marienlyst, Gurre Slot sau Vor Frue Kloster, Louisiana, Casa Muzeu-Karen Blixen.

Pe drum mi-am reamintit și de fascinantul film „Regina și nebunul” (A Royal affair), de inspirație istorica, realizat de Lars von Trier si care prezintă povestea de dragoste a englezoaicei devenita Regina Danemarcei, Caroline Mathilde, soția lui Christian al VII-lea și a contelui german Johan Friedrich Struensee-medicul curant al regelui nebun (interpretat de Mikkel Boe Følsgaard )-care a fost închisă la Castelul Kronborg și, ulterior, exilată în orașul Celle din nordul Germaniei unde a murit ca victimă a unei epidemii...Superb film!

Timpul a trecut repede, ziua a înaintat și, cu greu, am găsit un loc de parcare spre ora prânzului pe colțul dintre Nordhavnsvej și Kronborgvej, cam la 10-15 minute de casele de bilete, unde se poate ajunge foarte ușor chiar de pe malul apei sau prin curtea castelului pe intrarea principală.

Nu am calculat timpul de vizita foarte bine, adica am alocat doar 90 minute pentru castel. Iar aici , ca sa cumparam bilete am pierdut destula vreme.
Vizita la castel pentru o persoana a costat 80 DKK, aproximativ 11 euro.

Da, greșit am calculat timpul: trebuia să ne rezervăm cel puțin două ore pentru că nu ne-am așteptat să găsim o coadă așa de mare la casa de bilete plus distanța de la zona de parcare pana aici. Iar referitor la parcare, aceasta a costat 15 coroane daneze (DKK) pentru 90 minute. Puteam să ajungem din Copenhaga si cu trenul sau cu un bus, dar mai comod a fost cu masina personala.
Am reușit! Am pătruns prin Poarta întunecată într-o prima curte interioară numită Curtea celor patru porți.

Aici l-am recunoscut imediat, reprezentat pe poarta principală, pe Neptun ținandu-si viguros tridentul

si acompaniindu-l pe Mercur. Imediat am pășit intr-o zonă foarte animată și plină de turiști. Am descoperit un castel renascentist, care a fost construit între anii 1574-1585 și care este și fortăreață militară înconjurată de fortificații cu bastioane. Din 1934, în centru se află un puț ce amintește de o frumoasă fântână aflata odata chiar aici, dar care a fost luată de suedezi drept pradă de război în 1658 când au cucerit Castelul Kronborg.

Dupa intrare am pasit într-o sala imensă, Sala de bal, 

pe atunci cel mai mare salon din nordul Europei si care este acoperită de tablouri foarte mari. Sala are 62 metri lungime si 12 metri lățime. 

Mi s-a parut foarte elegantă și rafinată si destul de luminoasă.

Mi-au plăcut și Apartamentele regale, realizate în timpul lui Frederik al II-lea și refăcute, în urma incendiului din 1629, din ordinul regelui Christian al IV-lea. 

În Salonul mic am avut șansa să văd cele șapte tapiserii care s-au păstrat dintr-o serie initiala de 40,

comandate de regele Frederik al II-lea la 1580 

și care prezentau, cândva, 100 de portete ale regilor Danemarcei. 

Capela Regală, construită în 1582 și cruțată ca prin miracol de devasatorul incendiu, 

amintește de toată fumusețea,

 acum demult apusă, a Castelului Kronborg.

Turnul Trompetistului, avand 62 de metri înălțime, este cel mai înalt din acest castel. Mai exisă și un alt turn și anume Turnul telegrafului care în timpul verii oferă o panoramă superbă asupra cetătii Kronborg, a orașului și a Golfului Øresund. În fața lui sunt frumos rânduite vechile tunuri ale castelului.

Pe pajiștea dintr-o altă curte interioară, aflată în stânga intrării principale, copii imbracati in hainute de epoca se delectau jucandu-se. Ei puteau pătrunde în lumea lui Shakespeare fiind supervizați de personalul costumat și dotat cu armele corespunzătoare acelei epoci. Mogâldețe blonde cu o claie de păr ciufulit, cu ochii albaștri, urmăreau cu ochii larg deschiși și foarte atenți tot ceremonialul gărzilor și lupta de final pe care o anunțau cu strigăte de victorie. Un spectacol pe cinste!

Dar mai aveam ceva de vizitat: Cazematele. 

Am coborât sub castel pe niște scări pentru a vizita aceste hrube subpământene, care se trasformau în cartiere militare în timpul războaielor. Spațiile erau organizate și amenajate astfel încăt să asigure viața normala a 1000 persoane timp îndelungat, chiar până la șase săptămâni. Se mai văd si azi recipientele de piatră pentru provizii.

Impresionant a fost momentul când am dat ochii cu statuia mitologică a lui Holger Danske, eroul național danez adormit, care, după cum spune legenda, va sări, la  nevoie,  în ajutorul țării sale si o va apara de inamicii cotropitori.

Castelul Kronborg este, într-adevăr, unul dintre cele mai frumoase din nordul Europei și, probabil, cel mai celebru castel danez, cunoscut în toată lumea drept „Castelul lui Hamlet”. Shakespeare și-a plasat în 1600  acțiunea piesei sale celebre si astfel l-a facut faimos.

În luna august îl putem “întâlni” pe personajul celebru al lui Shakespeare pe o scenă de teatru amenajată în aer liber, în curte, interpretat de actori de succes în cadrul unei manifestării culturale cu totul aparte numita "Hamlet Sommer”.

Acest gen de spectacole are o tradiție lungă. Ea dateaza din anul 1816 cand piesa a fost montata pentru prima dată cu ocazia bicentenarului morții lui Shakespeare,   

Acțiunea piesei de teatru se desfășoară aici si, de aceea,  în 1937 Laurence Olivier și Vivien Leigh au jucat in piesa regizata chiar în curtea castelului ca Hamlet și Ofelia. Exemplul lor a fost preluat de multe alte vedete internaționale care au luat în serios „fenomenul cultural Kronburg”. După ei au urcat pe această scena o serie de actori internaționali și danezi foarte cunoscuți, precum John Gielgud, Richard Burton, Claire Bloom și Jude Law. 

Castelul a fost adăugat la Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2000. Exista un proiect pentru urmatorii ani cand urmeaza să se construiască un edificiu cultural nou, în apropierea castelului, in așa fel încât vizita castelului sa poate fi urmată seara de vizionarea unui spectacol - Shakespeare, care să ofere tuturor turiștilor și celor interesați o experiență pe cât de originală pe atât de interesantă.

După vizita castelului, am acceptat provocarea orașului Helsingør care te cucerește imediat. O mare de turiști care se revarsă peste tot, pe străzi, în  magazine  si pe langa ei sunt prezente multe trupe de circ care se produc la tot pasul. Orasul e splendid nu doar prin prezența magnificului castel, portului sau pentru kilometrii de plaje ai rivierei, ci pentru că este un orășel danez medieval, unul dintre cel mai bine conservate, cu cladiri scunde, frumoase, colorate si cu trei strazi pietonale pitorești: Stengade, Stjernegade și Bjergegade,

fiecare dintre acestea avand ceva special, fie magazine de modă, buticuri, cafenele, ateliere de artizanat local, 

fie magazine alimentare…

Am mers chiar și pe alei pietruite, am privit în tihnă  picturile și frescele de  pe zidurile ce învăluie în misterul zilelor demult trecute căsuțe, dintre care unele construite în mare parte din lemn.

 Am hoinărit pe străzi potrivit de largi și întortocheate, 

am intrat intr-o sumedenie de buticuri cu fel și fel de fleacuri simpatice, cum sunt cele de la „ Tiger”, aflate peste tot.

Mirosul de mâncare și bere daneză, de specialități locale,

de pește sau de pizza, de cafea aburindă și de scorțișoară ne-au reamintit că mai aveam ceva de făcut: sa mâncăm. Așa că ne-am oprit pe strada principală Stengarde într-o locație fermecătoare, Cafeneaua Vanessa (Stengade nr. 27) și am mîncat în “stil italian”, adică o pizza bună – bună care a costat acceptabil : 47 DKK.  

Ce a fost surprinzător? Chelnerul care nu a vrut sa primească bacșiș, spunându-ne că este deja plătit pentru servire, ei?. Se poate si asa? Sigur ca da!Dar...in Danemarca!

Tot aici se afla și o patiserie excelentă care aparține celui mai vechi lanț danez: „Möllers Bageri & Konditori”care are niște specialități‘ grozave. De gustat aici sau oriunde în altă parte în Danemarca: Trådrulle, Mazarin, Blåbärsgömma, Nogatbiskvi sau Cheesecake Passion sau Cheesecake Jordgubb.

Ne-am continuat drumul, am străbatut orașul în fel și chip.

 In Piața Axeltorv am fost întâmpinați de statuia lui Eric de Pomerania, fondatorul orașului. Aici se organizeaza o piață în zilele de miercuri, vineri si sâmbată si în decembrie cea ocazionată de zilele Crăciunului.

Am încercat să vizităm si două catedrale: Catedrala Sankt Olai Kirke, în stil baroc, având o turlă cu înalțimea de 68 de metri, situată în centrul orașului, precum și Biserica Sfânta Maria. 

Prima se afla în lucrări de restaurare așa că ne-am mulțumit să o vedem pe cea de-a doua care a fost fondată în 1430 și care s-a conservat foarte bine.

Am ajuns chiar să vedem Primăria orașului.

Dupa toate astea, incă un tur de oraș, o ultimă privire de departe  și ...back to Kobenhavn!
Mâine vom petrece o altă zi „daneza”, dar am plecat lamuriti cu privire la ..."Ceva e putred in Danemarca".