Dimineața am mai trecut puțin prin Skien, am făcut un plin de benzina cu 15,99NOK/l pentru că eram destul de aproape de locul în care se va sfarși aventura norvegiană, la Langesund. Langesund, o localitate micuță la malul mării, este faimoasă în Norvegia datorită numărul mare de zile însorite dar și pentru concertele care au loc aici în timpul verii.
Langesund a fost singurul oraș norvegian unde am vazut la intrare flori, foarte multe flori la fel ca la intrarile din localitățile din Franța
care poartă mențiunea „Ville fleurie”.
Aici, in Langesund există o celebră clădire numita Wrigthegaarden, unde au concertat în aer liber mari cântăreți cum ar fi: Elton John, Bob Dylan și BB King.
Orasul este mai cunoscut pentru festivalul anual de pește. Acesta avea loc într-o altă perioadă. Păcat! Chiar mi-ar fi plăcut...gustasem cândva, cu ani în urmă, într-o zi de vacanță în târgul de la Delft (Olanda) din heringul norvegian crud, așa era specialitatea aceea.
Am făcut un scurt tur de oraș, am mers pe străzi fără o direcție anume, am intrat și prin magazine, să revăd ceea ce caracterizeaza vitrinele norvegiene: bun gust și cumpătare,
am și gustat dintr-o specialitate locală de cârnați,chiar am stat puțin și pe băncile din fața mării;
era o zi frumoasă și caldă, apa mării scanteia în soare și priveam locuințele de pe mal cu pontoane dorind să păstrez această imagine liniștită din ultimele momente petrecute în Norvegia.
În departare am privit indelung catedrala zarind si farul amplasat pe vârf, dar a venit și momentul în care ferry a intrat in port. Am călătorit cu compania Fjordline.
Rezervarea și plata biletelor am făcut-o cu mult timp înainte din tara, cred ca in luna mai, direct pe site și am ales traversarea mării în cea mai nepotrivită zi a săptâmânii, sâmbăta, când am plătit 121 euro, iar locul a mai costat 11 euro de persoană. Pe vapor am constatat că de locuri ne puteam lipsi, puntea oferind posibilități de a sta chiar și la măsuțele frumos distribuite pe circular și protejate contra vântului sau pe centru, dupa dorința pasagerului. În orice zi a săptămânii prețul traversării este de 59 euro pentru o traversare.
În căutarea produselor alimentare, in general mai ieftine, norvegienii obișnuiesc să treacă sâmbăta cu ferry in Danemarca la Hirtshals și revin duminica, așa că în aceste zile biletele sunt cele mai scumpe, asa ca ar fi de evitat pe cat posibil. Noi nu am putut opta pentru alte zile deoarece agenda concediului era deja realizatăPreturile pentru cateva produse, destul de mari in Norvegia, dintr-un magazin din Langesund le-am surprins in doua poze:
Nu stiu cat de clar se vad, dar am incercat.
Vom calatori cu Stavanger, asa se numeste vasul imens cu care vom traversa Marea Nordului, acesta avand chiar și heliport.
De îndată ce am ajuns în portul Langesund, am primit un carton cu numărul 10 pe care l-am pus pe parbrizul mașinii, apoi ne-am așezat conștiincios la coadă si am urcat, la semnal, prin coridorul indicat, pe vas.
Am parcat mașina, ne-am găsit locurile, am ieșit pe punte și am privit cu regret țărmul norvegian,care se depărta si se depărta, pana cand nu s-a mai zărit decat farul din Langesund.
Ceea ce am trăit aici, pierduți de bună voie între fiorduri și munți înalți, a fost deosebit, de neuitat. Priveam cu regret cum vasul se depărtează încet din port, apoi cum totul se micșora până la disparitie… a ramas cu mine să mă însoțească doar “marea mea de asfalt” asa cum am alintat Marea Nordului în acea zi deosebit de calmă. Acestea au fost ultimele imagini din țară care nu are nicio datorie și cu PIB-ul pe cap de locuitor de 52.000 de dolari…imagini dintr-o altă țară scandinavă a echilibrului și a lipsei de agresivități comerciale. Un motiv în plus să iubesc Scandinavia. Da, Scandinavia te iubesc pentru că nu m-am simțit sufocată de reclame, de “comercial” , m-am simțit liberă ca în nici o altă parte de lume din acest punct de vedere. Am calatorit cu inima stransa, mă găndeam că vor fi zile racoroase sau ploioase, că voi trai o permanentă stare “gri”.Nimic din toate acestea nu s-a întamplat. Ba da, ceva , ceva tot a fost: am simtit “caldura” din inima, privirile și gesturile norvegienilor, care timizi si politicosi, chiar prea retrasi erau gata să-ți ofere răspuns la orice întrebare și gata să te ajute, daca ai fi avut nevoie, oferind și multe, multe explicații. Iar casuțele norvegiene din lemn alb lacuit nu pot fi ușor uitate.
Pe vas a fost oarecum aglomerație și mulți copii pentru ca norvegienii iubesc copiii. Într-un final, legănați de vas, am adormit privind in zare.
Și după vreo doua ore (traversarea a durat chiar patru ore) am ieșit pe punte să privesc apa învolburată. Totul devenea trecut și în suflet se furișa regretul...Regretul de a nu fi petrecut mai mult timp în această țara minunată care m-a cucerit definitiv prin firesc si natural.În fine, dupa 4 ore am ajuns la Hirtshals, Danemarca. Dar, de aici începe o altă poveste!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu