"Conacele aveau radacini la fel de vechi in pamantul danez
ca bisericile si satele si erau la fel de legate de cele patru
vanturi si anotimpuri, de fauna, de copaci si de iarba, cum
erau la fel de legate bordeiele acoperite cu stuf"
"Lanul de secara " - Karen Blixen
Imprejurimile capitalei Copenhaga ofera multe surprize frumoase. Ca de obicei, noi am ajuns la ele “pe patru roti”, dar exista si posibilitatea de a merge cu trenul sau cu busul, in functie de locatia dorita. Distantele spre aceste atractii turistice nu sunt deloc mari. Bineinteles ca nu le-am vizitat pe toate deplasandu-ne o singura data, ci in mai multe randuri. Am ales zile “de arta” in care am vizitat Muzeul Louisiana si Casa scriitoarei Karen Blixen, dar am avut si “zile de regalitate”, atunci cand am vizitat castelele regilor danezi: Castelul Kronenborg-Castelul lui Hamlet ( descris intr-o alta postare ) din Helsingor, Castelul Frederiksborg si Castelul Fredensborg.
Cat despre Roskilde…asezarea este uimitoare: am petrecut acolo “o zi vikinga“ (vezi postarea). Si a mai fost Dragor si Amahuseet. Totul este extraordinar de incitant si gasiti, peste tot, atatea “dovezi” care va ajuta sa va faceti o minima impresie despre viata de altadata din suburbiile Copenhagai.
Pentru inceput, am ajuns la Muzeul din Rungsted – Casa scriitoarei Karen Blixen, cea care si-a semnat lucrarile cu pseudonimul Isak Dinesen.
Pe Baroneasa Karen von Blixen-Finecke, pe numele de fata Karen Christence Dinesen o cunoastem multi: ea este autoarea romanului autobiografic “Departe de Africa” (1937) dupa care a fost realizat un film cu acelasi nume, avandu-i ca protagonisti pe Meryl Streep si Robert Redford. Va amintiti? Iubirea fata de Africa si poporul ei a impulsionat-o pe scriitoare sa scrie mai intai in limba engleza, apoi in daneza si a adus-o in ipostaza candidaturii ei de doua ori la Premiul Nobel pentru literatura. Chiar daca nu a fost laureata acestui mare premiu, Karen Blixen a fost o personalitate proeminenta a anilor in care a trait si a fost apreciata fie la Nairobi, fie la Copenhaga. La momentul vizitei noastre fotografiatul si filmatul in interiorul casei sale erau strict interzise, asa ca nu am putut imortaliza instantaneele noastre, dar e de retinut ca resedinta este mobilata si prezinta o serie de lucruri care i-au apartinut celebrei autoare, piese de mobilier aduse din Kenya, acolo unde a locuit 17 ani, cum ar fi, de exemplu, scaunul pe care se aseza iubitul ei, Denys Finch Hatton, candva si el in Africa. Alaturi de obiectele personale, in muzeu exista o colectie de picturi in ulei ale scriitoarei, precum si diverse schite, afise, fotografii. Intr-una din poze scriitoarea apare impreuna cu bufnita sa de companie, Minerva. Ghida care ne-a insotit pe traseul din incapere in incapere, ne-a furnizat si multe amanunte despre viata ei destul de trista sentimental, dar prolifica in plan literar. Mormantul lui Karen Blixen se afla chiar in gradina din spatele casei sale.
In urmatoarea zi am plecat la Humlebaeck, aflat la 35 kilometri de Copenhaga, pentru a vizita Muzeul de Arta Contemporana Louisiana
unde am petrecut aproape o zi intreaga imbinand “vraja artei” cu “vraja apei”, cele doua impreuna constituind vraja Marii Nordului. Muzeul Louisiana, care ocupa locul 85 intre cele mai vizitate din lume, are o locatie splendida in mijlocul naturii, pe malul marii, intr-o vila a unui comerciant de branza din secolul al XIX-lea. Muzeul a fost fondat in 1958 de Knud W. Jensen, un cunsocut om de afaceri danez, care si-a propus sa ofere conationalilor sai un concept nou de arta moderna, necunoscut pana atunci. Knud W. Jensen a fost o personalitate marcanta a timpului sau, cu studii de comert in Elvetia, Germania, Franta si Regatul Unit, dar si un iubitor de arta. Ciudat a fost faptul ca Jensen a fost casatorit de 3 ori si ca toate cele 3 sotii se numeau Louise. In curte, chiar in fata casei de bilete a Muzeului Louisiana ( tichetul costa 95 DKK ),
este expusa o lucrare a celebrului sculptor englez modern, Henry Moore.
In anul vizitei noastre, Muzeul Louisiana organiza o expozitie de lucrari apartinand pictoritei Gabriele Munter - o reprezentanta faimoasa a expresionismului german (1877-1962). Crezul ei artistic este impresionant si, totodata, caracteristic pentru viata libera si fara restrictii pe care a dus-o ramanand orfana la 21 de ani;
motto-ul preferat: "jobul meu consta in a vedea, a picta si a realiza, nu in a vorbi". Intr-adevar, in urma celor 60 de ani de activitate desfasurata in mai multe tari, a lasat umanitatii o mostenire generoasa si deosebit de valoroasa; aceasta numara peste 1200 fotografii, peste 2200 picturi si mii de schite, picturi pe sticla sau pe obiecte de sticla. Aici, in Muzeul Louisiana, am aflat ca Gabriele Munter
Mai tarziu, peste cativa ani, intr-un concediu in SUA, am zambit vazand picturile lui Munter expuse in muzeele americane: ea traise acolo doi ani si, categoric, operele sale releva aceasta influenta.
Colectia Muzeului Louisiana cuprinde peste 3500 lucrari si am fost foarte incantata cand am descoperit tablouri de Picasso, Andy Warhol,
Giacometti sau Francis Bacon, Wassily Kandiski sau ale pictorilor danezi din Scoala Skagen. Exista expusa si o colectie de arta precolumbiana ce numara aproximativ 400 de obiecte - colectie care a fost donata in 1990 de catre un coreograf danez.
Muzeul ne-a devoalat si ceva foarte original, un concept de pictura niciodata intalnit de noi: este vorba de o “sculptura in ceata” a pictoritei japoneze Yayoi Kusama.
Yayoi Kusama este cea mai bine cotata sculptorita a secolului XXI si, desi a cunoscut ascensiunea si gloria, de 40 de ani se afla intr-o casa de nebuni. Pe langa pictura, scrie versuri si a cochetat cu designul vestimentar, realizand o colectie de haine si accesorii in colaborare cu Louis Vuitton. Am fost tulburata de originalitatea "sculpturii in ceata" incat am cautat informatii si am citit cat mai mult despre viata si opera ei.
Muzeul a acordat o grija speciala copiilor, organizand intr-o aripa din cladire o zona care ocupa trei etaje. Fie ca sunt diverse ateliere de creatie fie simple sali de calculatoare, cei mici se simt acolo in elementul lor deoarece se afla tot in compania celor de varsta lor.
Din muzeu se iese direct pe gazonul ce se intinde pana la malul marii unde sunt expuse alte cateva sculpturi moderniste, dar daca nu vreti sa mai iesiti, acestea pot fi admirate in intregime si din interiorul cladirii! Impresionant! Nu e de mirare ca anual trec pragul acestui muzeu aproximativ 500.000 vizitatori.
Noi am ramas afara toata dupa-amiaza pentru ca sunt aici cafenele cochete si restaurante cu specialitati nordice, cu alte cuvinte dupa o dimineata "culturala", a urmat o dupa-amiaza "culinara" intr-un peisaj natural de vis.
Ziua “regala” a fost cea in care am ajuns la doua castele cunoscute: Frederiksborg si Fredensborg, fiecare cu stilul si surprizele sale arhitectonice.
Palatul Frederiksborg din Hillerod te poarta intr-o lume magica, parca cea a lui Walt Disney: turnulete de cupru, gradini frumoase, incaperi elegante si rafinate, totul este ca intr-un basm! Este cel mai mare palat renascentist din Scandinavia iar, dupa 1648, aici s-au desfasurat doar ceremoniile de incoronare ale regilor danezi. Actuala cladire inglobeaza si parti mai de demult, care apartin vechiului castel ridicat la 1560 de Regele Frederik al II-lea. In anul 1859, Palatul Frederiksborg a trecut printr-un mare incendiu din care, ca printr-un miracol, a scapat doar Capela Regala. Capela are un amvon uluitor din aur, argint si abanos, iar orga este originala si dateaza din 1610. In jurul capelei sunt atarnate blazoanele apartinand cavalerilor a doua ordine: cel al Elefantului si cel al Marii Cruci din Danneborg.
Construit candva, in stil olandez, de renumiti arhitecti la ordinul Regelui Christian al IV-lea, Palatul Frederiksborg a devenit din 1878 Muzeul National de Istorie. Costurile pentru refacere si restaurare au fost suportate de fondatorul berii Carlsberg, JC Jacopsen a carui Fundatie administreaza si azi muzeul. Acesta prezinta istoria Danemarcei, istoria unei tari care, acum, se caracterizeaza prin cel mai inalt nivel de egalitate a veniturilor si ocupa un binemeritat loc intai dupa indicele de perceptie a coruptiei; in acelasi timp se poate admira si magnificul castel care pastreaza multe sculpturi, tapiserii si decoratiuni originale dinaintea marelui incendiu precum si piese de mobilier.
Cele peste 60 de camere ale fostului palat regal au peretii acoperiti cu colectii de portrete, tablouri clasice si de arta moderna, arme medievale. Cat de eleganta este Sala Mare, decorata opulent si cu un tavan minunat, cat de frumoase sunt Camera de audienta, Dormitorul Reginei! Dar si gradina baroca este splendida si frumos organizata, avand Fantana lui Neptun in mijloc.
Iar de aici am plecat la Fredensborg Slot sau Castelul Pacii care este resedinta familiei regale din primavara pana in toamna. Acest castel beneficiaza de o pozitie frumoasa, pe insula Zeeland ( Sjælland ), fiind amplasat chiar pe malul lacului Esrum.
Fredensborg Palace, Palatul Pacii, poarta acest nume ca o comemorare a incheierii Razboiului Nordului in 1722 si este cea mai locuita resedinta regala daneza.
Aici se fac vizitele persoanelor marcante, regi, sefi de state, ambasadori sau se desfasoara multe dintre evenimentele de stat dar si private (nunti, botezuri, aniversari). Inca exista obiceiul ca seful statului aflat in vizita sa-si zgarie numele pe un geam, cu un diamant. Curiozitati si obiceiuri, nu-i asa?
Construit initial ca un mic palat de vanatoare la comanda Regelui Frederik al IV-lea, sub comanda arhitectului Johan Cornelius Krieger, complexul are, in afara corpului principal, o curte octogonala incadrata de “aripile” in care locuiau servitorii, grajduri, o cladire cu un etaj in apropiere, numita Margrave House si o Orangerie cu ferestre largi, legata printr-un mic coridor secret de castel prin care se putea ajunge la capela. De precizat neaparat ca Regina Margrethe a pastrat traditia potrivit careia aceasta capela este deschisa pentru membrii parohiilor Asminderød-Grønholt iar slujba are loc aproape in fiecare saptamana. Gradina castelului apartine familiei regale, insa vizitatorii au permisiunea sa se plimbe oriunde aici in luna iulie. Aceasta este una dintre cele mai mari gradini istorice din Danemarca si o adevarata minunatie cu zeci de trandafiri si alte flori frumoase.
Pe langa flori,
Palatul Fredensborg are si o gradina care funizeaza legume proaspete.
In gradina exista o alee cu sculpturi apartinand unui artist nordic, Johannes Wiedewelt, iar in apropierea acestora, intr-o zona mai indepartata numita Valea Norsemenilor, “ The Valley of Norsemen”, mai sunt expuse inca 70 de sculpturi care reprezinta figuri de fermieri si pescari norvegieni sau din Insula Feroe, sculptate de J. G. Grund. Stilul baroc al castelului si al gradinei regale i-au atras acestui castel si denumirea de “Versailles al Danemarcei”.
Recunosc ca dupa toate aceste peregrinari prin castele si gradini, am simtit nevoia sa ma asez si sa-mi trag sufletul, chiar pe peluza din fata Castelului Fredensborg.
si ne-am reintors la Copenhaga. A doua zi aveam planuri noi de vizita a altor imprejurimi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu