Vezuviu...Plimbare pe trupul fierbinte al "balaurului adormit"

Vezuviu...Plimbare pe trupul fierbinte al "balaurului adormit"

"Pasim pe o carare deasupra careia vantul pogoara neincetat pleava lavei. 
Toata prapastia strabatuta de vine chinuite, stancoasa, 
prelinsa cu noroi si sulf - a fost candva craterul Vezuviului. 
Ascultam acolo mult timp 
amenintarea neputincioasa si manioasa scrisnire
 a vietii incatusate sub picioarele noastre"

"Jurnal de vacanta" - Mircea Eliade

Imi place sa merg la munte. Imi plac muntii...mai ales cei semeti, cu serpentinele lor ametitoare: urci, mai cobori, mai aluneci...totul exprima diversitate. In schimb nu-mi place campia pentru ca am senzatia ca induce monotonie...plictis sau mai degraba platitudine... sau aminteste de plafonare?...Dar ce inseamna sa urci pe un "altfel " de munte? Si sa pasesti pe un nisip fierbinte in loc sa te bucuri de racoare si umbra? Este mai mult decat incitant. Nu, nu este un munte obisnuit cu carari serpuitoare si frunzis verde. Nu este un rasfat mult asteptat...ci dimpotriva: sa urci pe Vezuviu inseamna sa te astepti sa vezi un tot arid si tern.

Amsterdam-Haarlem...Revelatii cromatice printre canale si felinare rosii

Amsterdam-Haarlem...Revelatii cromatice printre canale si felinare rosii 

"Cat timp a pictat ceea ce negustorii din Amsterdam asteptau de la el, 
Rembrandt a fost rasplatit. Cand a lasat sa se vada ca nu-l mai intereseaza 
prea mult sa fie pe placul clientilor sau ca in orice caz nu vroia 
sa renunte la incapatanarea de a fi el insusi, a devenit suspect. 
Practicii sai concetateni au inceput sa-l ocoleasca si,
 in cele din urma, l-au declarat falit, i-au scos lucrurile la licitatie
 si nu i-au mai recunoscut nici arta"

"Polemici cordiale"-Octavian Paler

Amsterdamul este unul dintre orasele care mi-au oferit cele mai mari satisfactii.  Vizita de o zi a fost o ocazie asteptata din copilarie si in care dorintele de altadata mi s-au indeplinit: sa fiu fata in fata cu Rondul de noapte al lui Rembrandt iar, mai apoi, “imbatata” de galbenul “gelos” al lui Van Gogh, sa ma pierd in a sa "Livada cu maslini".

Amsterdamul este un oras tentant si oarecum controversat: pe de o parte turistii sunt atrasi de “felinarele “ sale rosii si biscuiteii cu ierburi, iar pe de alta parte ( si aici vorbim de “jumatatea cea mare”) de tot ceea ce inseamna arta si cultura olandeza.

Montserrat..."Pe drumuri de munte", spre...Montserrat

Montserrat..."Pe drumuri de munte" , spre...Montserrat

"Daca nu ai fost la Montserrat, degeaba ai vizitat Barcelona!"

Anonim

In acel an, pe agenda vacantei noastre in Catalunia mai figura un punct: Montserrat. Aflasem ca este un loc special si relativ aproape de Barcelona. Asa cum aveam sa constatam la fata locului, ar fi fost pacat sa parasim Barcelona fara sa ajungem aici.

Tarragona...Memoria istoriei pe Coasta de Aur (Costa Daurada)

Tarragona...Memoria istoriei pe Coasta de Aur (Costa Daurada)

"Intreg cartierul parea incremenit in secolul al XIX-lea.

Vitrinele pravaliilor erau imbracate in lemn vopsit,

 lampadarele cu gaz raspandeau  o lumina din alta epoca, 

in timp ce stradutele stramte 

serpuiau spre niste gradini secrete din care se vedeau 

doar cateva ramuri in spatele portilor mari din fier forjat"

"Maine"-Guillaume Musso

Tarragona...un oras minunat, un oras care, desi nu intra in programul initial de vizita, a ramas ca una dintre cele mai placute si surprinzatoare amintiri…Un oras incarcat de istorie straveche, plin de viata si totusi mai tihnit decat Barcelona, un oras solar si care se dezvaluie din primul moment ochiului lacom al turistului si-l invita sa se "infrupte" din minunatiile sale. Intr-adevar, Guillaume Musso a surprins perfect esenta acestui oras cu "radacini" infipte in antichitate... ceva frumos, deosebit...de neratat.

Girona…cand lucrurile se fac in fuga

Girona…cand lucrurile se fac in fuga 

Din experienta noastra, a vizita in aceeasi zi Girona si Figueres nu este de recomandat. Asa am facut noi, planificand sa vedem mai intai Girona si apoi Figures. Poate nu am fost cei mai inspirati pentru ca a fost o nedreptate pentru cele doua locatii care au fiecare destule atractii turistice ce merita atentie si nu asa fugitiv cum am facut noi la Girona. tinand cont – culmea - de sfaturile celor de la receptia hotelului din Barcelona, unde eram cazati.

Geneva...In cautarea pacii si diplomatiei...vizita la Sediul ONU din Geneva

Geneva...In cautarea pacii si diplomatiei...vizita la Sediul ONU din Geneva

"Le Palais des Nations est un élément important du patrimoine
 de Genève et de la Suisse, mais aussi de tous les États membres des Nations Unies
 et nous avons le devoir de le préserver et de le moderniser"

M. Michael Møller, Directeur général de l'ONUG

Cand te afli la Geneva, una dintre tentatiile supreme, cu siguranta, este sa mergi in vizita la Biroul Natiunilor Unite. Si, categoric, fiecare avem prioritati si dorinte ce sa vizitam mai intai, dar pentru noi, a revedea dupa 26 de ani acest colosal complex de cladiri a fost cu adevarat o mare realizare si de ce nu, un etalon al dorintelor implinite. Pai, cum sa nu iti planifici o noua vizita la cel mai mare centru diplomatic din intreaga lume, cum sa nu te bucuri ca strabati coridoarele ca sa intri in salile in care se iau cele mai importante decizii pentru asigurarea pacii mondiale, pentru cooperare internationala si pentru respectarea drepturilor omului. De ce sa nu te bucuri ca faci parte dintre cei 115000 turisti care il viziteaza anual ?...

Corsier-sur-Vevey...Cateva ore in "Lumea" lui Charlie Chaplin (II)

Corsier-sur-Vevey...Cateva ore in "Lumea" lui Charlie Chaplin (II)

"Vrem sa traim fericiti impreuna, nu in mizerie. 

Nu vrem sa ne uram si sa ne dispretuim reciproc. 

In aceasta lume e loc pentru fiecare, 

iar pamantul e destul de bogat incat sa ne poate intretine pe toti”.

Charlie Chaplin in discursul de final al filmului “Dictatorul”

...In Lumea lui Chaplin am facut cunostinta si cu multe celebritati din lumea filmului, a muzicii sau...chiar si prietenul sau Einstein este prezent intr-o baie de la etaj ai carei pereti sunt decorati cu demonstratii matematice.

Corsier-sur-Vevey...Cateva ore in "Lumea lui Charlie Chaplin" (I)

Corsier-sur-Vevey...Cateva ore in "Lumea lui Charlie Chaplin" (I)

"De fiecare data trebuia sa ne facem bagajul 

si sa ne luam salteaua si scaunele în carca spre o noua casa. 

Dormeam pe unde apucam dupa ce eram goniti. 

Eu preferam bancile din parc".
Din Amintirile  marelui actor

Ne pregateam pentru un nou concediu in Elvetia si cautam informatii despre diverse obiective turistice la care nu ajunsesem in vizitele anterioare. Intamplator am gasit o stire pe internet care ne-a determinat sa revizuim un pic planurile de vacanta si sa planificam o raita pe Riviera elvetiana: se inaugurase in  Corsier-sur -Vevey un muzeu dedicat vietii si activitatii actorului Charlie Chaplin

Vevey...Dupa 10 ani din nou in "capitala ciocolatei" (II)

Vevey...Dupa 10 ani din nou in "capitala ciocolatei" (II)

Mai aveam de atins un punct principal al vizitei in Vevey: “orasul vechi”, “la vieille ville”.

Inainte de a patrunde in aceast zona, am revazut, in drum, cladirea de sticla a Teatrului din Vevey

Vevey...Dupa 10 ani din nou in "capitala ciocolatei" (I)

Vevey...Dupa 10 ani din nou in "capitala ciocolatei" (I)

Daca te intorci intr-un loc dupa multa vreme nu inseamna ca acesta ti-a lasat o amintire intensa? Si ca vrei sa simti si sa traiesti acea senzatie din nou? Ba da! Sau poate ca a aparut ceva spectaculos, un element inedit in acel loc? Ehei, sunt multe de povestit…dar toate pe rand.

Si, cum sa nu te intorci intr-o tara in care ti-a ramas, adanc intiparit in memorie, un paradis alpin cu varfuri albe si piscuri ingropate, chiar si in miezul verii, in zapada?

Vaduz...Vizita scurta in orasul lui Piticot (II)

Vaduz...Vizita scurta in orasul lui Piticot (II)

...Vizita continua...Aveam doar cateva ore la dispozitie...dar le-am petrecut intens. Tot privind la vitrine, am zarit o marmota draguta, cam rece, este adevarat, ca doar era de piatra...

Vaduz...Vizita scurta in orasul lui Piticot (I)

Vaduz...Vizita scurta in orasul lui Piticot (I)

"Privi prin fereastra odaii sale medievale culmile roze ale muntilor  

padurea ce cobora in panta dreapta pana la marginea oraselului Vaduz,

 invaluit intr-o panza de aburi. 

O pace minunata plutea peste lume si soarele tanar 

azvarlea o lumina de foc peste privelistea primavaratica,

 umpland un vast triunghi din vale".

"Via Mala"- John Knittel

Dupa ani si ani am revenit, in sfarsit, prin fermecatoarea “tara de buzunar” asezata la poalele Alpilor, Liechtenstein. Plecasem din Viena dis-de-dimineata avand destinatia Lugano propunandu-ne o scurta vizita in Vaduz. Ce poate fi mai placut decat sa revezi locuri dragi la amintirea carora inima tresalta de bucurie? Si ce se poate compara cu zambetul poznas care-ti apare aproape imediat in coltul gurii? Iar cand acele locuri sau monumente si repere istorice au dimensiunile “tarii lui Piticot”? Ei, e cu atat mai interesant…oare cat s-a schimbat orasul?

“Ghita cel grasut” si cozonacul de Sibiu (Targul de Craciun din Sibiu)

“Ghita cel grasut” si cozonacul de Sibiu

(Targul de Craciun din Sibiu)

Vine, vine sfarsitul de an! Si, ca intotdeauna, fac planuri la inceput de decembrie gandindu-ma unde ar fi cel mai potrivit loc in care sa petrec sarbatorile de iarna cu cei dragi. Unde sa beau cu ei un pahar de vin fiert si sa mananc o felie rumena de cozonac pufos sau de turta dulce ? Acasa? La munte? Greu de spus…greu de ales.

Viena...O dupa-amiaza la Prater

Viena...O dupa-amiaza la Prater 

Viena…primul popas din vacanta noastra de anul acesta. Am plecat din Craiova si am strabatut 1049 de kilometri intr-o singura zi. Floare la ureche fata de o calatorie aventuroasa Neuchatel (Elvetia)–Resita cand am parcurs fara intrerupere 1700 kilometri…Bine, recunosc ca au fost cateva popasuri. Deci, suntem obisnuiti cu astfel de distante...

Lisabona...Estoril-Cascais...“Sarutul” Atlanticului pe Gura Infernului (ziua a patra)

Lisabona...Estoril-Cascais...“Sarutul” Atlanticului pe Gura Infernului (ziua a patra)

La o aruncatura de Lisabona se afla Costa do Estoril, o zona superba cu plaje aurii al caror nisip te afunda in dogoarea vacantei estivale cu gust sarat de ocean: Estoril-Cascais! Ar fi fost si pacat sa nu ajungem acolo pentru ca este ceva fermecator, cu un pronuntat aer exotic...

Lisabona...Istorie "inscrisa" in placute de ceramica: Muzeul National de Azulejos (ziua a treia)

Lisabona...Istorie "inscrisa" in placute de ceramica: Muzeul National de Azulejos (ziua a treia)

O noua incursiune in Lisabona a inceput plecand din zona celebrelor docuri si foarte aproape de Praca do Oriente: era o zi de duminica asa ca am parcat liber, fara probleme.

Lisabona...Plimbari in ritm de fado pe strazile Lisabonei (ziua a doua)

 Lisabona...Plimbari in ritm de fado pe strazile Lisabonei (ziua a doua)

"Lisabona se revarsa dincolo de ziduri.
 Sus pe colina se vede castelul, turlele bisericilor
 dominand masa confuza de case scunde, 
cornisele nedeslusite".

"Memorialul de la Mafra"-Jose Saramago

Praca do Comercio ocupa un spatiu generos si conduce spre Arco da Victoria de pe Rua Augusta, acel Champs Elysees al Lisabonei animat si zglobiu, plin de terase si restaurante, magazine de tot felul si buticuri cu suveniruri.

Lisabona...Plimbari in ritm de fado pe strazile Lisabonei (ziua intai)

Lisabona...Plimbari in ritm de fado pe strazile Lisabonei (ziua intai)

"Paris est une ville intellectuelle, 
Lisbonne une ville pâtissière. 
On vous aura prévenu, la pâtisserie est excellente!
L'incontournable est la pastéis de nata,
 une sorte de tarte au flan saupoudrée de cannelle
...Un délice!"
Eça de Queiroz

Prima data cand am ajuns la Lisabona a fost pentru o vizita scurta, din pura intamplare si pentru ca ne simteam oarecum in…”vecinatate”: desi cam departe “vecinatatea”: eram la Madrid, ne astepta o vacanta spaniola, dar ne-am hotarat brusc sa ajungem si pana in extremitatea vestica a continentului european, pana la ocean, in cunoscutul oras lusitan. Tentatia si fascinatia departarilor a fost mereu “catalizatorul” calatoriilor noastre; si, imaginati-va ca am ajuns si in Portugalia “calatorind pe patru roti” plecand din Bucuresti. Bineinteles ca au fost multe “via” pana acolo: via Serbia, Croatia, Italia, Franta…