" Imi era draga altadata seara de Anul Nou. Si niciodata n-am trait-o cum mi-as fi dorit.
In copilarie ma temeam de priculici. Stiti ce sunt priculicii? Nisti spiridusi negativi.
Pe vremea aceea nu stiam ca priculicii ma asteptau sa cresc.
Dar anii au trecut si nu i-am intalnit."
Polemici cordiale-Octavian Paler
Anul Nou...Craciunul...In copilaria mea aproape ca se contopeau aceste doua sarbatori...de aceea am ales acest motto potrivit mai degraba pentru sfarsitul de an ...Pe atunci noi asteptam doi mosi: un Mos Craciun si un Mos Gerila. Amandoi erau generosi si buni cu copiii. Ni se se spunea sa fim cuminti tot anul ca sa primim in dar ceva frumos…Zilele acelea de sarbatoare, de la sfarsitul fiecarui an, aveau miros de mar copt cu scortisoara si de omat proaspat asezat pe pamant. Pai, ai fi mers cu saniuta pe derdelus fara un mar copt sau fara turta dulce? Cu siguranta NU! Si daca nu iti ajungeau mai dadeai o raita prin vecini: un colind, un cantec la vreo usa si…gata te trezeai cu un covrig cu mac sau cine stie ce bomboana din cutiile acelea mari numite “O poveste dulce” care aveau pe capac imaginea lui Mos Craciun